Citește articolul Lângă o cruce părăsită.

La o margine de codru,
Pe-o colina însorită
Lângă potecuta-ngustă,
Stă o cruce părăsită

Răstignit in patru cuie,
Prăfuit de ani și vreme
Stă Hristos uitat și singur,
Peste El timpul se cerne !

Doar un biet copil ce zilnic
Paște turma de mioare
Se oprește să se-nchine,
Și se-ntreaba cu mirare:

,,Cât mai poți să rabzi, Hristoase,
Cuiul și singurătatea,
Nu Ți-e frică de-ntuneric
Când se-asterne-n codru noaptea ?

Nu Ți-e foame, nu Ti-e sete,
N-ai pe nimeni lângă Tine,
Ești și Tu la fel de singur,
Ești orfan la fel ca mine?

Eu pasc turma de mioare
Ca să-mi dea un colt de pâine,
Cel ce e stăpân pe turmă...
Azi îmi dă...dar nu știu, mâine !

Ți-am adus un colt de pâine,
E mai veche dar e bună
Sunt prea mic...nu pot ajunge,
Să-ți dau jos acea cunună.

Și să-Ti scot din frunte spinii,
Care pielea Ți-au străpuns
Cum sa fac, că-s mic, Hristoase
Și n-ajung așa de sus?

Ți-am adus și apă rece,
Că Ți-o fi amar și sete
Ei Ți-au dat oțet și fiere,
Da' zic: Dumnezeu să-i ierte !

Că și astăzi trec grăbiți
Și nu vor să se oprească,
Chinul să Ți-l ușureze,
Setea să Ți-o ostoiască !

N-ai nici haină, n-ai nici cușmă,
Pentru când o fi mai rece
Dar îți las a mea cămașă,
Că nu știu când 'oi mai trece

N-am mai multe că aș vrea ,
Să-ți mai las să ai de schimb
Dar, ce vad ? Sau mi se pare?
Ai în jurul Tău un nimb?

Ooo...nu pot să cred Hristoase,
Că-ntinzi mâna către mine
Că nici cuiul nu mai poate,
Răstignit a Te mai tine !"

,,Drag copil, grăiește Domnul,
Crucea mea n-ar mai fi grea,
Dacă ar veni cu toții,
Cu iubire lângă ea.

Și eu sunt Păstor la oi,
Mi-am dat viata pentru ele,
Multe au plecat din statul,
Eu le caut cu durere

Și le-astept sa se întoarcă,
Să le mân către păsune
Cu iubirea mea cea sfântă,
Eu le strig ca să se-adune!

Tu ești mic, da-n suflet mare
Și bogat cum alții nu-s
C-ai întins un colt de pâine
Și-ai dat apă lui Iisus

Și-ti voi da, când va fi vremea,
Apa vie și merinde
Viață veșnică și Raiul,
Pentru dragostea-ti fierbinte !"

Și i-a pus Hristos pe creștet,
Mâna Sa cu răni de cui,
Si-a mâncat din pâinea tare,
Pusă înaintea Lui

Binecuvântând orfanul
Și gustând din apa rece,
S-a urcat din nou pe Cruce,
Pentru cei ce vor mai trece !