Citește articolul Trebuie creştinii să se supună legilor unei ţări?

Romani 13:1-7 declară: "Oricine să fie supus stăpânirilor celor mai înalte; căci nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu. Şi stăpânirile cari sunt, au fost rânduite de Dumnezeu. De aceea, cine se împotriveşte stăpânirii, se împotriveşte rânduielii puse de Dumnezeu; şi cei ce se împotrivesc, îşi vor lua osânda. Dregătorii nu sunt de temut pentru o faptă bună, ci pentru una rea. Vrei dar să nu-ţi fie frică de stăpînire? Fă binele, şi vei avea laudă de la ea. El este slujitorul lui Dumnezeu pentru binele tău. Dar, dacă faci răul, teme-te, căci nu degeaba poartă sabia. El este în slujba lui Dumnezeu, ca să-l răzbune şi să pedepsească pe cel ce face rău. De aceea trebuie să fiţi supuşi nu numai de frica pedepsei, ci şi din îndemnul cugetului. Tot pentru aceasta să plătiţi şi birurile. Căci dregătorii sunt nişte slujitori ai lui Dumnezeu, facând necurmat tocmai slujba aceasta. Daţi tuturor ce sunteţi datori să daţi: cui datoraţi birul, daţi-i birul; cui datoraţi vama, daţi-i vama; cui datoraţi frica, daţi-i frica; cui datoraţi cinstea, daţi-i cinstea."

Acest pasaj vorbeşte foarte clar despre supunerea faţă de autorităţi. Noi trebuie să ne supunem guvernului pe care Dumnezeu l-a pus în autoritate. Dumnezeu a creat guvernul pentru a instaura ordinea, pentru a pedepsi nelegiuirea şi pentru a promova dreptatea (Geneza 9:6; 1 Corinteni 14:33; Romani 12:8). Noi trebuie să fim supuşi guvernului în toate aspectele relevante – plătirea taxelor, respectarea regulilor şi legilor, arătând respect etc. Dacă nu facem asta, în final arătăm lipsă de respect faţă de Dumnezeu, Cel care a aşezat acel guvern în autoritate peste noi. Atunci când apostolul Pavel a scris Romani 13:1-7, el era sub autoritatea guvernului roman în timpul domniei lui Nero, care a fost probabil cel mai rău dintre împăraţii romani. Pavel, însă, a respectat autoritatea guvernului. Cum am putea noi să facem altfel?

Următoarea întrebare este: "Există situaţii când nu ar trebui să ne supunem legilor?" Răspunsul la această întrebare poate fi găsit în Faptele Apostolilor 5:27-29, "După ce i-au adus, i-au pus înaintea Soborului. Şi marele preot i-a întrebat astfel: „Nu v-am poruncit noi cu tot dinadinsul să nu învăţaţi pe norod în Numele acesta? Şi voi iată că aţi umplut Ierusalimul cu învăţătura voastra, şi căutaţi să aruncaţi asupra noastră sângele acelui om.” Petru şi ceilalţi apostoli, drept răspuns, i-au zis: „Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni!” Din aceasta putem vedea limpede că atâta timp cât legea unei ţări nu contrazice Legea lui Dumnezeu, noi trebuie să ne supunem. Dacă legea unei ţări vine în contradicţie cu ceea ce Dumnezeu porunceşte trebuie să nu ne supunem acelei legi şi să ne supunem Legii lui Dumnezeu. Dar, chiar şi în acest caz, trebuie să acceptăm autoritatea guvernului peste noi. Acest lucru reiese din faptul că Petru şi Ioan nu au protestat când au fost bătuţi, ci s-au bucurat de faptul că sufereau pentru supunerea lor faţă de Dumnezeu (Fapte 5:40-42).