Te rog să mă ierți că iarăși, Isuse atât de puțină iubire-ți ofer.
Cuprinsă de grijurile lumii,nespuse
Mă ferecă, mă leagă și sufletu-mi pier!
Si, iar vinovată în clipa de taină când inima-mi bate alin,
Durerea iubirii ce porțile sfarmă...pe aripi de îngeri, mă duce la Tin'!
Mereu, tot mereu mă chemi Tu spre Tine,
La orice răscruce iubire imi ceri...
Nu-i dor mai puternic, mai drag să aline,
Decât în clipita când dulce Tu speri,
Si când îmi șoptești cu fior și durere,
Cu buzele arse de dor și-așteptări...
În brațele Tale simt doar mângăieri,
Nicicând încruntare, reproș sau mustrări!
Mă soarbe de-apururi să fim împreună,
Eu mugur, Tu viață! Eu spic, Tu ogor!
Și-n sunet de trâmbiți, în ziua din urmă,
Pe aripi de ingeri la Tine să zbor... AMIN
meniu prim “Nu înceta niciodată să zâmbești, nici chiar atunci când ești trist, pentru că nu se știe cine se poate îndrăgosti de zâmbetul tău.” ~ Gabriel José García Márquez ~