Citește articolul scrisoare :(

Pe vremea parintilor mei, era lipsa de comunicare din cauza muncii , iar pe vremea noastra, este lipsa de comunicare din cauza statutlui.
Pe vremea parintilor mei , ei vorbeau prin intertmediul scrisorilor, aveau acele emotii " Cand ajunge ? , Ce a scris ? Oare mi.a raspuns despre ... " , acum pur si simplu deschizi ecranul "mare" si spui " Buna, ce faci, eu sunt bine " .
Ne daruim clipe virtuale, momente intr.un pahar de facebook, mess, twiter etc.
Ne daruim buchete de flori la departare si cand ne vedem lipseste un trandafir.
Visam la distanta si cand suntem aproape avem lipsa de imaginatie.
Spunem ca cei de la departare de ar fii aproape arfii viata frumoasa, dar nici nu am cunocut ce e aproape ...
Avem prea mult de unde sa alegem, dar nu o facem . Prea multe sa o ferim dar... dupa cum am spus ... NU o facem.
Pentru ca l.am luat pe "nu" in brate.
Revenind la scrisori ... la acele momente ... nustiu daca vreo data ai scris sau ti sa scris, dar am sa iti spun eu cum e. E o lunga asteptare, uneori pare eterna dupa o foaie de hartie scrisa de "el/ea". Este acel sentiment ce te face sa te uiti pentru prima oara in fiecare zii in cutia postala cu vorba "daca e vreo factura" si cu gandul "a sosit?"
E acea emotie ca atunci cand primesc plicul te duci ascunsa de toata lumea numai cu gandul sa nu vada nimeni si sa ai deplina liniste ca tot ce e scris acolo sa iti patrunda in interior. Citesti, zambesti, ba chiar razi si recitesti ... o data, de doua .. de multe .
E timpul sa scrii si tu ... si atunci ... te blochezi.

In schimb, internetul, e acea conexiune tu cu lumea dar in acelasi timp tu singur . Scrii , raspunde, scrii raspunde, acum mai nou daca scrii si nu raspunde "fite". Poti vedea cand a citit mesajul si daca nu a raspuns te superi , se fac figuri de genu "ies dupa net" in loc sa gandeasca"stau si rezolv problema" Se pune inima si sflet prin intermediu "Electricitatii" . Se pierde increderea daca relatia este la distanta, se transforma in posesie ca mai pe urma... obsesie . Iar, ce lipseste, e casatoria virtuala ca sa fim "Roboti"
Suntem generatia lipsita de chef. Nu ne place sa lucram, dar nici sa stam. Nici apa dar nici sucul,nici iesitul afara dar nici statul in casa, Dimineata spunem ca ziua pare lunga si Seara ca sa sfarsit intr.o clipita. Suntem generatia amortita, ne lasam prea mult rugati si suntem prea Rasfatati .
Nu ne place bisericile, sunt prea critice, prea false, prea mici sau mari, oamenii prea bagaciosi .
Daca noi suntem asa, cum iti imaginezi copii tai ? emy d.