Citește articolul Analfabetism

“Toata viata lui, Juan si-a dorit sa devina om de serviciu. Intr-o zi, s-a dus la directorul de resurse umane al unei companii si i-a spus ca vrea sa fie om de serviciu. Barbatul din spatele biroului l-a privit pe Juan drept in ochi.
-Stii sa folosesti aspiratorul si mopul?
-Da, domnu’.
-Stii sa faci ordine in birouri?
-Sigur ca stiu, domnu’.
Dupa inca vreo cateva intrebari, directorul s-a convins ca Juan era omul potrivit pentru post. I-a intins o foaie de hartie si i-a spus:
-Poftim!
-Ce este hartia asta, domnu’? intreba Juan.
Directorul citi expresia nedumerita de pe chipul lui Juan.
-Ce este, Juan? Ce s-a intamplat?
-Nimic, domnu’, nu-i nimic, minti Juan.
-Atunci, hai, citeste contractul, apoi semneaza-l. Dupa aceea poti pleca.
Tacere.
-Este ceva in neregula cu contractul, Juan?
Liniste din nou.
-Nu esti de acord cu termenii din contract?
-Contractul n-are nimic, spuse in cele din urma Juan.
-Atunci ce mai astepti? intreba directorul.Hai, semneaza-l!
-Nu pot, domnu’, recunoscu Juan.Nici macar nu l-am citi.Eu…eu…nu stiu sa scriu si sa citesc!Asta-i adevarul, domnu’.
-Dar tot adevarat este si faptul ca orice angajat al companiei noastre trebuie sa stie sa citeasca si sa scrie.Aceasta este politica.Imi pare rau, nu poti fi om de serviciu aici, spuse directorul.
Juan isi lasa capul in jos.
-Da, domnu’.Inteleg, domnu’.
Anii au trecut.Juan s-a hotarat sa se dezvolte, motivat de esecul sau de a deveni om de serviciu.Asa ca, din economiile sale, si-a deschis o afacere avicola.Cu inventivitate, multa munca si putin ajutor de la prieteni, Juan s-a descurcat.Afacerea lui a inflorit si se bucura de un oarecare succes.
La un scurt timp, a fost nevoit sa se extinda.Aceasta a insemnat sa mai cumpere pui, sa construiasca cotete, sa caute noi piete de desfacere si sa angajeze personal suplimentar.Mai insemna si bani, multi bani pentru finantarea proiectului.
-De unde sa iau banii? se intreba Juan.
-De la banca, i-a sugerat cineva.
-Adica sa fac un imprumut? se nelinisti Juan.Nu am mai facut asa ceva.
Dar, cum toate lucrurile au un inceput, intr-o zi Juan a intrat intr-o banca.
-Va pot ajuta cu ceva? l-a intrebat o doamna de la ghiseul de credite.
-Da, conita.Vreau sa fac un imprumut.
Doamna i-a pus intrebarile de rutina si apoi i-a cerut actele necesare.Toate bune pana aici.
-In ordine, spuse ea, oferindu-i lui Juan formularul de inregistrare.
-Ce sa fac cu foaia asta, conita?
-Cititi-o si apoi semnati-o.
Juan se albi.Doamna a observat.
-Care este problema?
-Pai, nu cred ca pot sa fac ce imi cereti, se balbai Juan cu jumatate de gura.S-ar putea sa nu ma credeti, conita, dar nu stiu nic sa criu, nici sa citesc!
Doamna se bloca.Ce pacat!se gandi ea.Scrisul si cititul iti ofera atatea facilitati.
-Imi pare rau, raspunse ea intr-un tarziu, dar nu va pot acorda creditul pana nu cititi si semnati formularul.
Juan se astepta la acest raspuns.
-Inteleg, conita, spuse el, apoi se pregati sa plece.
-Domnule! i se adresa doamna vadit impresionata.Stiti ce ati fi putut deveni daca stiati sa scrieti si sa cititi?
Juan se intoarse si o privi drept in ochi.Desigur ca stia.
-Daca as fi stiut sa scriu si sa citesc, raspunse el cu mandrie, as fi devenit om de serviciu!