Când bucurii și izbăviri plutesc la noi în casă,
Și când aveam pâine și vin de pus pe-a noastră masă,
Te lăudăm cu mulțumiri și sfântă bucurie,
Și îȚi cântăm printre puțini, Părinte Slavă Ție...!
Când ploaia bună cade pe răcoare dimineața,
Și când răsare soare cald, dispare toată ceața,
Noi toți din casă ne unim, cântând în părtăşie
Și Te iubim nespus de mult, Părinte Slavă Ție...!
Când ne trezim ca să mâncăm și să începem a muncii,
Ne amintim cu dor de Tin' , de drumul greu al crucii...
Și-Ți mulțumim că ne-ai plătit, cândva o datorie,
Căci Te-ai jertfit și ne-ai iubit, Părinte Slavă Ție...!
Când trecem și prin încercări și lipsa ne-nsoțește
Atunci Iubite Savaot, iubirea Ta, ne-o crește...
Să îȚi rostim și-atunci zâmbind prin lacrimi și suspine,
Cuvinte dulci fără sfârșit, Părinte Slavă Ție...!
Când așteptarea-i tot mai grea și drumu-i plin de pietre
Și când necazuri vin și vin, ne pune la perete,
Dorim și-atunci să îȚi cântăm de drag o veșnicie,
Mărit să Fii, Isus cântăm, Părinte Slavă Ție...!
meniu prim ”Vremurile noastre sunt vremea mediocrității, a lipsei de sentimente, a pasiunii pentru incultură, a lenei, a incapacității de a te apuca de treabă și a dorinței de a avea totul de-a gata.” ~ Feodor Mihailovici Dostoievski ~