Plouă ploaie densă deasă peste obrazul meu... De sus din cer de la Tatal Dumnezeu. Lăsat'a programat cămările deschise... Sa ude pomii, omul, campul, si totul pamantului. Fie'şte si ca un semn al bunatatii Sale, Fie'şte si ca o pedeapsa a Lui, Fie'şte si ca sa nu se creada omul, Ca el ştiutu'lea pe toate. Dar eu mic cum sunt de ,,mare", Gandesc simpluţ si n-am ce face... Decat sa graiesc in soapta, Doamne mare, mare Eşti ! Multumesc pentru a Ta ploaie... Dupa cum Tu binevoiesti ! amin.