Citește articolul ca o floare

recutau ani pe langa mine
Privesc in urma si ma vad
Cand eram un biet copil
Cu alti copiii plecam si eu
La cele ce vedeam pe cale
Ma aruncam si eu in larg
Dupa cei tari in viata aceasta
Pana intr-o zi cand fara sa vreau
Ma avantai in larg si eu
Si deodata cu cei tari
O inghititura luai si eu
Si deoadată intrai la fund Si alti doi sărira dupa mine
Ma scosera la mal
De atunci o lectie învațai
Sa nu ma duc dupa ce tari
Si sa raman la ale mele
Sa nu ma duc dupa alte oi
Si sa raman decat in turma
Ca nu cumva un lup flamand
Sa prinda o oaie ratacita
Si atunci durere ai sa vezi
Caci mintea omului se schimba
Precum timpul care trece
Si orice lucru iti are o vreme
Precum o pom care înfloreste
Asa e viața omului.