1. Doamne, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti,

2. ştii când stau jos şi când mă scol, şi de departe îmi pătrunzi gândul.

3. Ştii când umblu şi când mă culc, şi cunoşti toate căile mele.

4. Căci nu-mi ajunge cuvântul pe limbă, şi Tu, Doamne, îl şi cunoşti în totul.

5. Tu mă înconjori pe dinapoi şi pe dinainte şi-Ţi pui mâna peste mine.

6. O ştiinţă atât de minunată este mai presus de puterile mele: este prea înaltă ca s-o pot prinde.

7. Unde mă voi duce departe de Duhul Tău şi unde voi fugi departe de faţa Ta?

8. Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în Locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo;

9. dacă voi lua aripile zorilor şi mă voi duce să locuiesc la marginea mării,

10. şi acolo mâna Ta mă va călăuzi, şi dreapta Ta mă va apuca.

«Capitolul 138 capitolul 139 din 150 Capitolul 140»

Sari la capitolul:

Distribuie pe: | | | |