11. Pe uliţe se strigă după vin; s-a dus orice desfătare, nu mai este nicio veselie în ţară.

12. Numai pustiire a mai rămas în cetate, şi porţile stau dărâmate.

13. Da, în ţară, în mijlocul popoarelor este ca atunci când se scutură măslinul sau ca la culesul ciorchinilor rămaşi după culesul viei.

14. Ceilalţi însă, care vor mai rămâne, îşi înalţă glasul, scot strigăte de veselie; de pe ţărmurile mării, laudă măreţia Domnului. –

15. Proslăviţi, dar, pe Domnul în locurile unde străluceşte lumină, lăudaţi Numele Domnului Dumnezeului lui Israel, în ostroavele mării! –

16. De la marginile pământului auzim cântând: „Slavă Celui Neprihănit!” Dar eu zic: „Sunt pierdut! Sunt pierdut! Vai de mine! Jefuitorii jefuiesc, jefuitorii se înverşunează la jaf.”

17. Groaza, groapa şi laţul vin peste tine, locuitor al ţării!

18. Cel ce fuge dinaintea strigătelor de groază cade în groapă, şi cel ce se ridică din groapă se prinde în laţ; căci se deschid stăvilarele de sus şi se clatină temeliile pământului!

19. Pământul se rupe, pământul se sfărâmă, pământul se crapă,

20. pământul se clatină ca un om beat, tremură ca o colibă; păcatul lui îl apasă, cade, şi nu se mai ridică.

«Capitolul 23 capitolul 24 din 66 Capitolul 25»

Sari la capitolul:

Distribuie pe: | | | |