Citește Biblia DCO Geneza capitolul 24
21. Omul o privea cu mirare şi fără să zică nimic, ca să vadă dacă Domnul a făcut să-i izbutească sau nu călătoria.
22. Când s-au săturat cămilele de băut, omul a luat o verigă de aur, de greutatea unei jumătăţi de siclu şi două brăţări, grele de zece sicli de aur.
23. Şi a zis: "A cui fată eşti? Spune-mi, te rog. Este loc pentru noi în casa tatălui tău, ca să rămânem peste noapte?"
24. Ea a răspuns: "Eu sunt fata lui Betuel, fiul Milcăi şi al lui Nahor."
25. Şi i-a zis mai departe: "Avem paie şi nutreţ din belşug, şi este şi loc de găzduit peste noapte."
26. Atunci omul a plecat capul, şi s-a aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului,
27. zicând: "Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, care n-a părăsit îndurarea şi credincioşia Lui faţă de stăpânul meu! Domnul m-a îndreptat în casa fraţilor stăpânului meu."
28. Fata a alergat şi a istorisit mamei sale acasă cele întâmplate.
29. Rebeca avea un frate, numit Laban. Şi Laban a alergat afară la omul acela, la izvor.
30. Văzuse veriga şi brăţările în mâinile surorii sale, şi auzise pe sora sa Rebeca spunând: "Aşa mi-a vorbit omul acela." A venit dar la omul acela, care stătea lângă cămile la izvor,
meniu prim"Ca o piesă de teatru, așa este viața: nu contează cât de mult a ținut, ci cât de frumos s-a desfășurat.”
~ Seneca ~