21. dar n-are rădăcină în el, ci ţine până la o vreme; şi, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el.

22. Sămânţa căzută între spini, este cel ce aude Cuvântul; dar îngrijorările veacului acestuia şi înşelăciunea bogăţiilor îneacă acest Cuvânt, şi ajunge neroditor.

23. Iar sămânţa căzută în pământ bun, este cel ce aude Cuvântul şi-l înţelege; el aduce rod: un grăunte dă o sută, altul şaizeci, altul treizeci."

24. Isus le-a pus înainte o altă pildă, şi le-a zis: "Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânţă bună în ţarina lui.

25. Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină între grâu, şi a plecat.

26. Când au răsărit firele de grâu şi au făcut rod, a ieşit la iveală şi neghina.

27. Robii stăpânului casei au venit, şi i-au zis: ,Doamne, n-ai semănat sămânţă bună în ţarina ta? De unde are dar neghină?'

28. El le-a răspuns: ,Un vrăjmaş a făcut lucrul acesta.' Şi robii i-au zis: ,Vrei dar să mergem s-o smulgem?'

29. ,Nu', le-a zis el, ,ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeţi şi grâul împreună cu ea.

30. Lăsaţi-le să crească amândouă împreună până la seceriş; şi, la vremea secerişului, voi spune secerătorilor: ,Smulgeţi întâi neghina, şi legaţi-o în snopi, ca s-o ardem, iar grâul strângeţi-l în grânarul meu.'

«Capitolul 12 capitolul 13 din 28 Capitolul 14»

Sari la capitolul:

Distribuie pe: | | | |