Citește Biblia TLM Plângerile capitolul 4

11. Iehova şi-a arătat toată furia. Şi-a vărsat mânia aprinsă. El aprinde în Sion un foc care-i mistuie temeliile.

12. Nici regii pământului şi niciunul dintre locuitorii pământului roditor n-au crezut că vrăjmaşul şi duşmanul vor intra pe porţile Ierusalimului.

13. Din cauza păcatelor profeţilor săi şi a nelegiuirilor preoţilor săi, în mijlocul lui se vărsa sângele celor drepţi.

14. Au rătăcit pe străzi ca nişte orbi. S-au pângărit cu sânge, şi nimeni nu mai poate să se atingă de veşmintele lor.

15. „Depărtaţi-vă! Necuraţi!“, le-au strigat. „Depărtaţi-vă! Depărtaţi-vă! Nu ne atingeţi!“ Căci au rămas fără adăpost şi rătăcesc încoace şi încolo. Se spunea printre naţiuni: „Nu vor mai locui ca străini.

16. Iehova însuşi i-a împrăştiat. El nu se mai uită la ei. Nu se va mai ţine seama nici chiar de preoţi. Nu li se va mai arăta bunăvoinţă nici chiar celor bătrâni“.

17. Cât suntem încă în viaţă, ochii noştri tânjesc după ajutor, dar în zadar. Am privit în jur, uitându-ne spre o naţiune care nu poate salva.

18. Ne hăituiesc paşii, nu mai umblăm prin pieţele noastre publice. Ni s-a apropiat sfârşitul. Ni s-au împlinit zilele, fiindcă ne-a venit sfârşitul.

19. Urmăritorii noştri au fost mai iuţi decât acvilele cerurilor. Ne-au urmărit cu înverşunare pe munţi. Ne-au pândit în pustiu.

20. Suflarea nărilor noastre, unsul lui Iehova, a fost prins în groapa lor cea mare, el, despre care am zis: „Vom trăi la umbra lui printre naţiuni“.

«Capitolul 3 capitolul 4 din 5 Capitolul 5»

Sari la capitolul:

Distribuie pe: | | | |