Citește Biblia TLM Ioan capitolul 20

1. În prima zi a săptămânii, Maria Magdalena a venit la mormântul de amintire devreme, când era încă întuneric, şi a văzut că piatra era luată de la mormântul de amintire.
Mat 28.1
După sabat, când se iveau zorile primei zile a săptămânii, Maria Magdalena şi cealaltă Marie au venit să vadă mormântul. ;Marc 16.1
Când a trecut sabatul, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, şi Salome au cumpărat mirodenii ca să vină să-l ungă. ;Luc 24.1
Însă, în prima zi a săptămânii, ele au mers foarte devreme la mormânt, ducând mirodeniile pe care le pregătiseră. ;

2. Atunci ea a alergat şi s-a dus la Simon Petru şi la celălalt discipol, pentru care Isus avea afecţiune, şi le-a zis: „L-au luat pe Domnul din mormântul de amintire şi nu ştim unde l-au pus“.
Ioan 13.23
Întins la masă, la sânul lui Isus, era unul dintre discipolii săi, pe care-l iubea Isus. ;Ioan 19.26
Văzând-o pe mama sa şi pe discipolul pe care îl iubea stând acolo, Isus i-a zis mamei sale: „Femeie, iată-ţi fiul!“ ;Ioan 21.7-24
Atunci, discipolul pe care-l iubea Isus i-a zis lui Petru: „Este Domnul!“ Simon Petru, auzind că era Domnul, şi-a luat veşmântul de deasupra şi s-a încins, căci era gol, şi s-a aruncat în mare. ;

3. Atunci Petru şi celălalt discipol au ieşit şi au pornit spre mormântul de amintire.
Luc 24.12
[[Dar Petru s-a ridicat, a alergat la mormântul de amintire şi, aplecându-se, a văzut numai fâşiile. Şi a plecat, mirându-se în sinea lui de cele petrecute.]] ;

4. Da, cei doi au început să alerge împreună, dar celălalt discipol a alergat mai repede, luând-o înaintea lui Petru, şi a ajuns primul la mormântul de amintire.

5. Şi, aplecându-se, a văzut fâşiile puse jos, dar n-a intrat.
Ioan 19.40
Ei au luat corpul lui Isus şi l-au înfăşurat în fâşii cu mirodenii, după obiceiul iudeilor de pregătire pentru înmormântare. ;

6. Atunci a ajuns acolo şi Simon Petru, care venea în urma lui, şi a intrat în mormântul de amintire. A văzut fâşiile puse jos

7. şi pânza care fusese pe capul lui şi care nu era pusă jos cu fâşiile, ci făcută sul separat, într-un loc.
Ioan 11.44
Şi omul care fusese mort a ieşit cu picioarele şi mâinile legate cu fâşii şi cu faţa înfăşurată într-o pânză. Isus le-a zis: „Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă!“ ;

8. Atunci celălalt discipol, care ajunsese primul la mormântul de amintire, a intrat şi el, a văzut şi a crezut.

9. Căci ei încă nu înţelegeau cuvântul Scripturii: că el trebuia să se scoale din morţi.
Ps 16.10
Căci nu-mi vei lăsa sufletul în Şeol. Nu vei permite ca acela care-ţi este loial să vadă groapa. ;Fapt 2.25-31
Căci David spune despre el: «Îl aveam mereu pe Iehova înaintea ochilor mei, fiindcă el este la dreapta mea ca să nu mă clatin niciodată. ;Fapt 13.34-35
Şi faptul acesta, că l-a înviat din morţi şi că nu se va mai întoarce la putrezire, El l-a spus astfel: «Voi manifesta cu fidelitate faţă de voi bunătatea iubitoare pe care i-am promis-o lui David». ;

10. Şi discipolii s-au întors la casele lor.

«Capitolul 19 capitolul 20 din 21 Capitolul 21»

Sari la capitolul:

Distribuie pe: | | | |