Citește Biblia TLM Faptele capitolul 27
31. Pavel le-a spus centurionului şi soldaţilor: „Dacă aceşti bărbaţi nu rămân în corabie, nu puteţi fi salvaţi!“
32. Atunci soldaţii au tăiat frânghiile bărcii şi au lăsat-o să cadă.
33. Chiar înainte să se facă ziuă, Pavel i-a îndemnat pe toţi să ia puţină mâncare, zicând: „Astăzi este a paisprezecea zi de când vegheaţi şi staţi nemâncaţi, fără să luaţi nimic.
34. Vă îndemn să luaţi puţină mâncare, căci lucrul acesta este spre salvarea voastră. Fiindcă niciunuia dintre voi nu i se va pierde nici măcar un fir de păr din cap“.
35. După ce a spus aceasta, a luat o pâine, i-a mulţumit lui Dumnezeu în faţa tuturor, apoi a frânt-o şi a început să mănânce.
36. Atunci toţi s-au înveselit şi au luat din mâncare.
37. Pe corabie eram în total două sute şaptezeci şi şase de suflete.
38. După ce au mâncat pe săturate, au început să uşureze corabia aruncând grâul în mare.
39. Când s-a făcut ziuă, n-au recunoscut uscatul, dar au văzut un golf cu o plajă şi au hotărât, dacă puteau, să îndrepte corabia într-acolo.
40. Astfel, au tăiat ancorele şi le-au lăsat să cadă în mare. În acelaşi timp au dezlegat curelele vâslelor care serveau drept cârmă şi, ridicând în bătaia vântului pânza din faţă, s-au îndreptat spre plajă.
meniu prim"Spui că iubești ploaia, dar folosești umbrela când mergi prin ea. Spui că iubești soarele, dar cauți umbra când strălucește. Spui că iubești vântul, dar închizi fereastra când bate. De aceea sunt speriat când spui că mă iubești."
~ Bob Marley ~