Citește Biblia TLM 2 Corinteni capitolul 2

1. Căci am hotărât să nu vin din nou la voi cu tristeţe.

2. Fiindcă, dacă eu vă întristez, cine mai rămâne să mă înveselească dacă nu cel întristat de mine?

3. Şi v-am scris chiar acest lucru pentru ca, atunci când voi veni, să nu mă întristez din cauza celor de care trebuie să mă bucur; pentru că încrederea pe care o am cu privire la voi toţi este că bucuria mea este şi bucuria voastră, a tuturor.

4. Căci v-am scris cu multe lacrimi, fiindcă am mult necaz şi nelinişte în inimă, dar nu ca să fiţi întristaţi, ci ca să ştiţi cât de mult vă iubesc.

5. Dacă cineva a cauzat întristare, nu pe mine m-a întristat, ci pe voi toţi într-o anumită măsură — ca să nu fiu prea aspru în ceea ce spun.

6. Această mustrare, dată de cei mai mulţi fraţi, este suficientă pentru omul acela,

7. iar acum ar trebui mai degrabă să-l iertaţi cu bunăvoinţă şi să-l mângâiaţi, ca nu cumva omul acela să fie copleşit de tristeţea lui nespus de mare.

8. Vă îndemn deci să-l asiguraţi de iubirea voastră.

9. Căci pentru aceasta vă şi scriu, ca să aflu dacă sunteţi ascultători în toate lucrurile.

10. Ceea ce voi iertaţi cu bunăvoinţă cuiva, iert şi eu. De fapt, ce am iertat cu bunăvoinţă, dacă am iertat ceva cu bunăvoinţă, a fost de dragul vostru în faţa lui Cristos,

«Capitolul 1 capitolul 2 din 13 Capitolul 3»

Sari la capitolul:

Distribuie pe: | | | |