| Ce cuvinte-nălţătoare auzim de astă dată Nici un om din lumea asta n-ar putea să le roatească Şi nici intreprinderile, companii şi mari uzine N-ar putea să îţi ofere „ORICE" din ce ar deţine Nici prietenii, nici fraţii n-ar putea să împlinească O anumită dorinţă, chiar dacă-ar fi omenească Nici părinţii la copii n-ar putea să le promită Rezolvarea pe măsură a unei cerinţi dorită. Astfel vedem diferenţa dintre om şi Dumnezeu Şi se naşte întrebarea: Ce e EL? Şi ce sunt eu? Sfintele cuvinte scrise se numesc: ,,Marea ofertă" Sunt cuvinte din Scriptură, nu srise doar pe copertă Ele sunt adevărate, Dumnezeu le-a cuvântat Fiind puse înaintea tânărului împărat... ... _ Solomon, strigă Stăpânul cere-mi şi-ţi voi da ce vrei Eu am totul din belşug, ce doreşti poţi să şi iei. Minunat. Gândi băiatul. Nu-i voi cere lucruri mari Nici viaţă, nici avere, nici scutire de tâlhari Ci o mare-nţelepciune să pot conduce poporul Şi prin tot ce le voi face să le-asigur viitorul. Apreciată dorinţă, Dumnezeu s-a bucurat: _ Îţi voi da înţelepciune cum nimeni nu a sperat, _ Îţi voi da viaţă lungă, te voi face om bogat, Deveni-vei în curând cel mai mare împărat. Cel ce mă asculţi acuma te-ai gândit în sinea ta Ce vei cere de la Tatăl? Ce răspuns vei căpăta? Pregătindu-ţi-ai vreodată toate dorinţele tale Ţi le-ai scris pe undeva sau ele sunt doar verbale. Şi aşa acolo-n taină sau de vrei cu voce tare Pe genunchi în cămăruţă, spune-I totul ce te doare El desigur le cunoaşte, dar doreşte să-I vorbeşti Astfel El te verifică cât de sincer cu El eşti. Dar multe dintre dorinţi ce frământă omenirea Sunt şi multe dintre ele, la care te-ndeamnă firea _ Eu aş vrea casă frumoasă, vilă dacă s-ar putea Camere multe să aibă, mobilă cum eu aş vrea Să privesc de pe terasă cum alţii se necăjesc Să stau în balcon la aer, plămânii să-i întărescc Să mă trântesc în fotolii, trupul să-mi înviorez Şi într-un pat cald şi moale, visuri mândre să visez Eu aş cere o maşină vine altul ca să spună Insă nu chiar orice marcă, ci una din cea mai bună Ca să vadă orice om: „Că nu-s nimeni pe pământ" Nici chiar eu să nu mă văd în realitate cum sunt Să merg repede ca vântul unde inima-mi doreşte Să văd ape, văi, poiene şi munţii cu `nalte creste Să admir multe oraşe şi tot ce e mai frumos Că doar eu merg cu maşina, nu ca cei ce merg pe jos. Eu aş vrea viaţă lungă, să beau, să mănânc, să râd Să n-am parte de-ntristare şi nici un motiv să plâng Ci mereu în chefuri mari şi distracţii felurite Să-mi pot împlini întocmai gândurile plănuite. Să mă bucur de viaţă, să mă satisfac în tot Să am prieteni, să fiu tare,mai presus decât eu pot! Şi aşa tot înainte să-mi fac rostul cât mai bine Până când sunt în putere, până sunt sigur de mine Acum ne oprim o clipă şi ne punem întrebarea Oare Cerul, Dumnezeu, nu şi-ar arăta mirarea Între cerinţa dintâi a lui Solomon cel mare Şi cele ce-am arătat aici în continuare? O! Ba da! Isus atuncea ar avea de spus şi El: _ Voi ce în această lume urmăriţi un scop un ţel Nu aveţi fiindcă nu cereţi sau cereţi şi cu gând rău De-a risipi în plăceri, înşelând pe Dumnezeu De vi-aş da multă avere urcându-vă sus pe trepte Tuturor astfel de lucruri le zic: „Bogăţii nedrepte" Dar doresc ca să vă faceţi chiar cu ajutorul lor Prieteni mulţi de orice limbă, orice rang, orice popor De ţi-aş da o casă mare, vilă cum tu o pretinzi Ai avea în tine dorul? Ai putea mâna s-ontinzi? Spre cei fără adăposturi, ce nu au unde să stea Atâţia ce sunt pe drumuri, milă de ei ai avea? Ia-i aduce-n grabă mare să-i adăposteşti acasă? Şi cu cel mai mare drag să le pui pâine pe masă? Fără să pretinzi ceva în schimbul gestului tău Doar ce faci să faci de dragul singurului Dumnezeu. Complicat e acest gest, dar îţi spun un lucru mare Că sunt şi astfel de oameni, chiar dacă sunt cazuri rare Unii primitori de oaspeţi bucuroşi şi foarte sinceri Au avut cazuri înalte: „I-au adăpostit pe îngeri". De ţi-aş da maşină bună să cutreieri tot pământul Celor ce i-ai întâlni, le-ai mărturisi cuvântul? Ai face mereu escale, biserici ai vizita? Unde-i nevoie de lucru ai fi gata a lucra? Ai dori să depistezi familii îndurerate Ce stau mai în depărtări, neputând fi ajutate? Dai concursul unor fraţi ce au slujbe mai înalte De-a se achita de sarcini ivite pe neaşteptate? Greu ar fi deşi-nvechime nu se foloseau maşini Oamenii duceau povara cu cămile şi în mâini De ţi-ar fi cerut maşina Domnul vreodată măcar Ai fi acceptat pe loc? I-ai fi dat-o lui în dar? De ţi-aş da viaţă lungă aşa cum tu ai cerut Crezi că ţi-ar fi folosit, dacă n-ai fi priceput... ... Să răscumperi vremea-n bine, să aduci un rezultat Pe mulţi să-i scoţi la lumină din mocirlă şi păcat Nimic nu ţi-ar folosi, de-ai câştiga lumea toată Şi ţi-ar pierde al tău suflet pe vecie dintr-o dată Bine-ar fi ca rezultatul proporţional să-ţi fie: _ Orice an din viaţă scurs, un mântuit pe vecie. Tot ce cereţi de la Mine prin credinţă ve-ţi primi Şi cu drag în orice clipă de voi îmi voi aminti Dar vă-ascult dacă ce cereţi este după voia Mea Voia Mea o veţi cunoaşte, dacă mă ve-ţi accepta Ştiţi ce-a cerut omenirea când eram Eu şi Baraba Desigur o ştiţi cu toţi: Pe tâlhar! Dară degeaba... Fariseii să mă-ncerce au cerut un semn şi ei Le-a rămas însă un semn: ,,Salvatorul Ninivei". Cum spuneam samaritencei... De mi-ai fi cerut tu Mie Ţi-aş fi dată din belşug pentru tine „APă VIE" Nu uitaţi şi voi să cereţi apa vieţii ,minunată Căci Eu sunt: ,,Izvorul vieţii, Dădătorul de viaţă" Multe lucruri necerute, au rămas şi vor rămâne Chiar dacă-n totalitate erau pentru scopuri bune, De nu le-am rostit cu gura ci doar ne-am gândit la ele Cred că Bunul Dumnezeu le-a rezolvat cu plăcere Pentru cei ce mă ascultă, eu am un ultim cuvânt: ,,De ai o înţelepciune legată doar de pământ, Cere fără şovăire: ÎNŢELEPCIUNE DE SUS Şi cel ce-i ÎNŢELEPCIUNE îţi va da,chiar EL ISUS" Amin. (poiezie lunga pentru la Adunare) pentru userul Alergsprecerr,Nam putut sati trimit aceasta poiezie ca tu alergsprecerr ma ti la ingnor domnul sa te Binecuvinteze!!! |