| Anii trec ca norii, perii-ncărunțesc,
vremurile-s altfel, totul e-n schimbare,
zilnic se preface tot ce-i pământesc,
numai Adevărul este-același soare.
Iarba se usucă, frunza cade iar,
apa-și face vaduri altele, întruna,
peste toate-n lume plânge-un în zadar,
numai în iubire cântă-un totdeauna.
Vara arzi în soare, iarna arzi în ger,
ce te-ncântă astăzi, mâine ți-e povară,
toate-apasă duhul, toate-l strâng ca-n fier,
numai conștiința sfântă e ușoară.
Toți sunt ca și tine slabi și schimbători,
cei aproape astăzi ți-s departe mâne;
oamenii ca anii-s aburi trecători,
numai Domnul Singur neschimbat rămâne.
...Nu-ți lega de nimeni inima acum,
ca să nu ți-o smulgă ruperea ce vine!
Leagă-ți-o de Domnul, lumea-i vis și fum,
Singur El rămâne veșnic lângă tine!
Traian Dorz |