BBCode: [url=/devotionala/id/9-b-rfa-si-t-ntarul]Bȃrfa şi ţȃnţarul[/url]
Spune o vorbă veche din popor că de multe ori oameniii “din ţȃnţar fac armăsar” sau o altă vorbă că “azi un ou şi mȃine un bou”. Oricȃt de comic ni s-ar părea nouă aceste vorbe sau oricȃt de mult am încerca să argumentăm că sunt vorbe vechi din popor, totuşi sunt adevărate şi chiar şi astăzi sunt aplicabile şi în zilele noastre.
Predicate de la amvoane, spuse oamenilor personal sau prin orice alt mijloc de transmitere, subiectul bȃrfei pare o epidemie care nu se poate opri cu una cu două.
Totuşi, se pare că nu numai aceia care nu cunosc adevărul sunt epidemici, ci mult mai avansate sunt lucrurile cȃnd vezi că aceia care spun că sunt urmaşi ai lui Dumnezeu practică de cele mai multe ori această metotă pentru a-şi împlini şi satisface firea pămȃntească. Plecȃnd de la premisa că poate fratele a greşit sau fratele x a căzut în cutare păcat, începem să vorbim şi tragem concluzii pȃnă picăm în panta bȃrfei şi ajungem să fim nişte vorbitori de rău, nişte oameni care ne dernigrăm pe cei dragi nouă şi mai mult decȃt atȃt suntem noi aceia care am căzut în plasa păcatului.
Bȃrfa o putem asemui cu un ţȃnţar care pe cȃt de mic pare a fi are puterea de a zbura la sute de metri distanţă, muşcȃnd pe fiecare în parte şi înţepătura la mulţi poate fi alergică.
Ne jucăm prea mult cu ţȃnţarii şi uităm că putem să folosim spary-ul paralizant care poate ucide orice “ţȃnţar” care transport cu el epidemia bȃrfei. Cuvȃntul Domnului, Sfȃnta Scriptură este arma principală care poate ucide acest fel de epidemie, şi împiedică la răspȃndirea acesteia. De ce oare nu o folosim?
meniu prim "Există persoane care ne vorbesc și pe care nici măcar nu le ascultăm, persoane care ne rănesc și nici măcar nu lasă cicatrice, dar există persoane care pur și simplu apar în viața noastră și ne marchează pentru totdeauna." ~ Cecília Meireles ~