BBCode: [url=/meditatie/id/25-un-om-obisnuia]Un om obisnuia[/url]
Un om obisnuia sa se plimbe pe plaja….avea tot ce-si dorea….Oprindu-se putin isi arunca privirea in urma sa;acolo vazu ,in afara urmelor sale,urme de pasi.Increzator si recunoscator isi indrepta privire la cer si spuse:multumesc Doamne ca esti alaturi de mine!.Dupa un timp un mare necaz daduse peste el….sperand sa-si gaseasca alinare pleca in plimbarea de pe malu marii….dar cand se opri nu vazu decat urmele pasilor sai…Mahnit striga la cer: Unde esti Doamne,acum cand am nevoie de tine????…..Dumnzeu ii raspunse: urmele pe care le-ai vazut sunt urmele mele…pe tine te port in brate…..”
meniu prim “Nu înceta niciodată să zâmbești, nici chiar atunci când ești trist, pentru că nu se știe cine se poate îndrăgosti de zâmbetul tău.” ~ Gabriel José García Márquez ~