Citește poezia DOMNUL AZI VORBESTE

Domnul azi vorbeste
Despre lepadare:
Cine-n El nu creste,
E semn ca nu o are…

Lepadarea face
Omul mic de tot:
Limba-ncepe-a tace;
Doamne, nu mai pot!

Stai, iti cer, pe cruce,
Ala-i locul tau.
Eul asa se duce,
Si cu el, cel rau.

Lepadarea trece
Prin poveri cu bine;
Face chiar sa plece
Ispita de la tine!

E asa de scumpa,
Pret oricum nu are:
Ea vine doar dupa
Hotarare tare.

Lepadarea nu e
Grea deloc: doar pare,
Iar sufletu-l suie
In albastra zare!

Este imposibil
Ca tu sa te lepezi
Daca esti sensibil,
Cu emotii repezi.

Atunci, Doamne, spune:
Ce e lepadarea?
Cum ajung anume
Sa traiesc predarea?

Lepadarea vine
De la inceput
Cand tu doar pe Mine
Ma vei lua ca scut!

E o hotrare
Fara echivoc,
Este OMORARE,
Nu e doar un troc!

Este coborare,
E smerenie,
Este doborare,
E darzenie!

Caci cand tu te lepezi
Zi de zi pe Cale,
Ape cele repezi
Te vor uda in vale;

Si nu ai sa suferi
Niciodat’ de sete:
Vei fi ca flori de nuferi,
Vei fi fara pete!

Haina-ti nepatata,
Fiinta sfintita,
Se va pastra curata
Si neprihanita.

Iar cand Domnul vine
Sa te ia Acasa,
Nici urma de tine,
Fiinta ticaloasa

Nu va fi in viata,
Ci moarta pe cruce,
Ca asa mareata
E lepadarea dulce!

Amin
04.07.2016