Încotro ţi-ndrepţi creştine
Soarta vieţii, pe pământ?
De ce-alergi pe căi stăine
De al Domnului Cuvânt
Şi fugi de-al lui Legământ
Când El vrea să vii la Sine?
Unde mergi, şi te grăbeşti
Cu paşi repezi la pierzare?
De ce-atât te mai trudeşi
Pentru-o lume trecătoare,
Când ţi s-a dat o salvare
Pentru ca-n veci să traieşti?
Domnul la El azi te cheamă,
Nu auzi cum strigă-ntruna?
De ce stai, şi nu ei seamă
Că-n juru-ţi urlă furtuna?
Lângă Domnul, totdeauna,
Nu ai griji, şi nu ai teamă!
Încotro?... Doar tu decizi,
Ce-ai să faci cu viaţa dată!
Dar, nu uita ca să deschizi
Inima, ce-ţi stă încuiată,
Când la al strigătului Tată,
Tot mai mult parcă o-nchizi!
El te-aşteaptă cu răbdare
Să te întorci din nou acasă,
Şi-n iubirea Lui cea mare
Vrea să staţi iarăşi la masă,
Să-ţi găseşti veşnica casă
Prin dragostea salvatoare!