"Patru lumanari ardeau pe masa, era asa de liniste incat se putea auzi ce vorbesc. Prima suspina: Eu ma numesc Pacea, dar oamenii nu ma vreau. Lumina ei se stinse. Ce-a de a doua lumanare spuse: Eu ma numesc Credinta, dar oamenii nu mai vor sa stie nimic despre Dumnezeu. O adiere de vant o stinse. A treia spuse trista: Eu ma numesc Dragostea, dar oamenii se gandesc doar la ei insusi si nu la altii. O ultima licarire si se stinse si ea. Un copil veni in camera, vazu lumanarile stinse si incepu sa planga. Nu-ti fie frica, spuse ce-a de-a patra lumanare: Eu ma numesc Nadejde si atat timp cat ard, putem aprinde din nou lumanarile Pacea, Credinta si Dragostea."