De cate ori priveam in zare simteam de mic asa un dor ca sa colind pamant si mare,sa fiu departe calator.Vedeam in zare un cer de.a pururi senin,o lume noua mai curata,o viata fara suapin.S.a dus degrab copilaria ca visul cel inselator.si dupa dansa bucuria.s.a dus ca pasarea in zbo. In lumea asta zbuciumata am cautat limanul sfant,pe care l.am visat odata,dar nu se afla pe pamant.Aceleasi valuri sunt pe mare,aceeasi viata cu dureri,aceleasi bauturi amare,aflam si astazi ca si ieri.Un singur tarm acum ramane.strain de valul cel lumesc.Ierusalimul cel din ceruri,in calea Lui sa ma grabesc.La El nu este nici durere,nici intristare,nici suapin,acolo nu.i apus de soare ci cerul vesnic senin...